Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
AVALI avali, a rivistablog primurosa di u spannamentu di a pruduzzioni litteraria corsa d’oghji, ma à tempu locu di baratti è di critica suciali.

Pourquoi t’entêtes-tu à écrire dans cette langue ? (2)

Marceddu



Brionu.jpg

À spessu, mi manca a voglia di leghja libri in lingua corsa. Micca ch’eddi fussini schersi o scritti mali, innò. Ma mancu mi piaci ciò ch’eddi contani, ci buscu intaressu pocu è micca. Sò privi di ‘ssa forza chì vi teni sveghju i nuttati sani, lachenduvi sciacquatu, compiu u viaghju. Infini, mi dani a noia.

Troppu à spessu ci parlani di i tempi chì Berta filava. Micca chì a mi vulissi caccià cù Berta, a tengu cara ancu eiu, nemmenu maldicintà u nobili travagliu di u filu. Ma crergu chì u libru è dunqua quiddu chì impinnatu l’hà, devi spichjà l’epica soia, a sucità soia. Crergu chì leghja, è dunqua scriva à vacari, ùn si pò. Forsa vi ni sareti accorti ancu vo è l’avareti spirmintata. Quantu sò i libri, puri di qualità litteraria pratesa, puri scritti da autori numati è stranumati, chì à u cuntattu di a vita è di i so malanni, si ni sfraiani ; è comu sarà chì, certi altri, dinò cuncipituri di ciarbeddu umanu, sò in cunsunenza cù u dulori fisicu o murali chì ci tarnaleghja à mumentu datu ?

 

Oghji, quantu sò l’autori chì si primurani in a scrittura soia di i guai di a Corsica ? Di fatti ci ni saria pocu è micca. D’altrondi sò sempri i listessi chì venini ammintati, Rinatu Coti, Marcu Biancarelli, Paulu Desanti… l’Avareti ancu rimarcata ch’eddi i sò eddi i soli à fà attu di litteratura è chì si mirettini in pienu u titulu frustu troppu à rombu di ghjuvà di scrittori (veni à dì di unu chì metti à u centru di l’opara soia l’insuparabili voglia d’intargà a sucità dund’eddu stà, di truncà i reni ad ogni mitu, ancu puri ‘ssendu fundivu di a cumunità soia).

Eppuri, a miseria, a disuguaglianza suciali, a lingua è a cultura à a malavia, u malessa di a ghjuventù tutta quanta, a viulenza chì si rodi a sucità, quali hè à mintuvalli ?

 

L’intellettuali corsi indù sò ? Indù hè ch’eddi facini senta a soia ? Ci sarà ancu da dumandassi s’eddi ci sò, quì in Corsica, l’intellettuali. Ma università, n’avemu una, di sicura ; prufissori “sperti” è “attalintati” ci sò ; scrittori è pueti dinò ! Ma chì facini tandu tutti quissi ?

Sò muti. Hè torra a mutezza una di i particularità di l’intelligenzia corsa. Sò vittimi di ciò chì u bè di Sartre chjamava «la tentation de l’irresponsabilité». I so libri (quand’eddi scrivini…) ùn sò da nudda, privi ch’eddi sò di radichi, di sangui è di carri. Fendu cusì, si mettini in marghjini di a sucità ind’eddi vivini, di i vicendi di u populu. Oramai sò animali mansi, suldaghji è ingalunati (di tituli è di premii). Ci fù a vicata di a vigna, quidda di u turisimu, ed avali tocca à i suvvenzioni litterarii. Si pò scriva in fantasia chì a muneta, a faci corra a Cullittività Tarrituriali di Corsica. Di fatti, avendu acquistatu un postu suciali altu, sarà u scrittori (è u so doppiu, u prufissori) corsu troppu techju pà pisassi contru à i puteri tutti quanti ? A dici u pruverbiu, u techju ùn credi u famitu.

 

Capulata a stonda d’indiatura di a leva di u sittanta, indiatura à prò di una litteratura in lingua corsa, in i buddori di a Corsica di tandu in cerca di calchì via nova, s’hè affaccata un’ antra primura, quidda di “l’universali” : s’hè dichjaratu chì ci vulia di fà litteratura è basta. Parchì intistassi à dì a Corsica com’edd’hè ? Scriva solu pà scriva, ùn bastaria ? U risultatu hè robba dissapita, senza stintu, asircizii scularii di stilistica pà biffà i maestri frusteri. Altru cà “littérature” ùn hè, com’edd’a dici a buccata francesa.

 

Ma l’impegnu di u scrittori corsu, anzi d’essa litterariu, devi essa suciali. Li tocca à dì a vita, i guai di quiddi chì soffrini è chì muti stani. Micca parlà pà eddi, quissa nò. Stalli à fiancu. A scrittura hè un cumbattimentu, in qualivoglia fussi u sensu ch’e no vulissimi cumprenda : à u figuratu, hè un’ arma da luttà contr’à l’inghjustizia ; à u propiu, hè difficiuli l’attu stessu di scriva.

È scumbatta, hè a sola manera (vera) di viva, d’essa. «À chì risisti, asisti» hà scrittu Rinatu Coti. Senza scumbatta, c’incatinemu. Senza a lotta di l’idei, si stà à ghjudiziu è à pinsamentu in prestu, l’omu campa urbatu, in neci, in calchì praforma di vita, tal’è quali in quidda sapara di Platonu. In u cumbattu, tandu, ùn vi hè più nè bucii nè falsità : hè a stonda di virità maestra, l’essenza di u prugressu umanu.

 

A cultura ùn pò essa un ghjocu à vacari, quista hè un’ idea burghesa di a cultura. Devi essa a tistimunianza di ciò ch’edd’hè l’omu, a sucità, u populu.

A litteratura corsa d’oghji, s’edda appratenda ad essa viva, altru cà di ciò ch’edd’hè a Corsica avali ùn pò tistimunià. È chì hè a Corsica di i tempi d’oghji ? Un paesi nigatu, chì chirchenna da sott’à u pesu di a cultura cunsumarista, un populu senza più righjiru, una ghjuventù cundannata à pata miseria, partenza, acculturazioni è alienazioni. U scrittori, for di issa rialità ùn pò essa.

 

Ma ùn si tratta nè di militantisimu, nè d’essa porta boci di qualunqua dogma,  partitu, cumunità o gruppu suciali. Quiddu chì si dà à scriva oghji si teni una rispunsabilità maiò. À u scrittori li tocca ad essa in idea, in parsona è in scrittura, à fiancu à quiddi chì patini l’inghjustizia.

È ùn sarà po micca à casu s’aghju s’è part’è più di ciò ch’e scrivu, a scrivu in corsu : da me, u corsu hè sempri statu a lingua di i disgraziati, ma turraremu à parlani…

 

Marcel Jureczek

 

Pour être informé des derniers articles, inscrivez vous :
Commentaires
F
<br /> Da sicuru chi a critica hè faciule...ma l'arte difficiule !!!<br /> Inn'è u Disertu Corsu, vale à dì una sucietà à l'antica un hè tutti i ghjorni ch'ellu si scontra qualchi cunsiderazione...o solu un specchju chi rinviassi un pocu di ricuniscenza, indispensevule à<br /> chi vo campà nurmalmente.<br /> L'arte plastica hè un sfateghju in terra corsa. Fora di a tradizione taliana pocu é micca !!! Allora chi fà quandu omu hè un elementu di valore ?<br /> Da sicuru ci so i so raghjò:<br /> - micca Statu, é dunque miccà preservazione d'opere (in Austria, un minimu territoriu ha a so storia e i so opere !)<br /> - micca o pocu publicu (mi ni voltu da u festivale BD di Bastia: un evenementu parighjinu finanzata da a Corsica, on nomme ceci la coopération décentralisée, n'est ce pas ?)<br /> - impussibilta di prughjetassi inn'è l'avvenne, vale à dì i rapresentazione di u futuro; osinnò avemu da sparì... .<br /> E sempre qualchi belle boca pa ridesini di sta mannata chi si dà di rimenu pa circa quantunqua di esiste...!<br /> Allora chi fà ?<br /> Pa oghji basta.<br /> A à prossima.<br /> formacolor<br /> cratore artisticu/arte plastica<br /> [http://formacolor.blog.club-corsica.com<br /> <br /> <br />
Répondre
R
<br /> Marceddu,<br /> m'interessa assai u to parè nant'à a to scrittura chì mischja finzione è assaghju : aspettu cù piacè u to prossimu libru !<br /> <br /> <br />
Répondre
<br /> <br /> a ti possu dì capunnanzi, contu di prupona una virsioni libara ed intigrali (infini, almenu di a vrisioni corsa, postu chì u libru eddu sarà bislingu) nantu à Avali.<br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> ma a faraghju sapè à tutti<br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> à prestu<br /> <br /> <br /> <br />
R
<br /> Marceddu,<br /> mi piace assai e to riflessione annant'à a funzione è u duvere di a literatura è di u scrittore (a sai chì adoru "Ghjuventù ghjuventù"). Ma ùn so micca d'accordu incù parechje idee :<br /> - mi pare chì a literatura (l'arte in generale) ùn po chè fà qualcosa incù l'umanità in generale, postu chì hè fatta da l'omini (chì parlanu sia di u so billlicu, sia di i guai di a so sucietà)<br /> - allora a literatura deve esse un arte, un travagliu incù i mesi literarii ; ùn hè micca (solu) un affare burghese issu travagliu stilisticu (è mi piace monda u to "stilu" di scrittura, a to<br /> manera di scrive u corsu)<br /> - a lingua corsa (cum'è l'altre) ùn hè solu quella di i disgraziati (è mi piace monda u fattu chì tù scrivi issa lingua cusì) ; sò diverse e manere ed i temi in lingua corsa<br /> - quandu faci a lista di scrittori corsi chì dicenu qualcosu di a vera Corsica oghjinca, mi pare ch'ellu hè pussibule di mintuvà Ghjacumu Thiers, no ? Ed ancu Jérôme Ferrari o Marie Ferranti (ùn<br /> vogliu micca impone una fruntiera artificiale trà e spressione corse è francese).<br /> Chì ne pensi ?<br /> (Facciu un picculu articulu nant'à "Pour une littérature corse" è Facebook per indicà chì ghjè un dibattitu pussibule quì).<br /> A prestu.<br /> <br /> <br />
Répondre
<br /> <br /> à ringraziatti o Francè pà 'ssu cennu ch'è tù mi faci. À ringraziatti dinò pà quiddu sguardu criticu à puntu di i me libri è di a litteratura corsa in ginirali. Ma vultemu à u sughjettu di<br /> l'impegnu di u scrittori.<br /> <br /> <br /> D'accordu cù tecu pà aghjustà à Thiers, à Ferrari è Ferranti à u listinu ch'e facciu.<br /> <br /> <br /> Ma vogliu essa chjaru nantu à un fattu : di fatti, a discrizzioni ch'e prupuniu di l'impegnu in litteratura (corsa o altra ch'eddu fussi), si currispondi à l'idea ch'e mi facciu eiu di a strada<br /> ch'eddu si devi piglià, è ch'e pugnu di suvità... mancu à dilla, ùn si tratta quì di furmà calchì scola litteraria o d'adiriscia à quali voglia fussi partitu : vogliu a ma autunumia in quant'è<br /> autori.<br /> <br /> <br /> Ma, sarà forsa par via di a me furmazioni, cercu sempri à sapè dundi hè ch'eddu pendi u scrittori ch'e leghju, di induvinà u mondu com'eddu u si figura, è ancu com'eddu vurria ch'eddu fussi casu<br /> mai.<br /> <br /> <br /> Anzi tuttu, scrivu chì sò suddesfu pocu è micca di ciò ch'e vecu è chì ùn mi possu accuntintà di 'ssa rialità quì.<br /> <br /> <br /> A lingua corsa, lingua di i mischineddi, a pensu è a torgu à dilla. Ma mi sò spiicatu abbastanza ind'è U Vantu di a Puvartà.<br /> <br /> <br /> Pà ciò chì tocca à l'arti, ti vuliu mintuvà à Orwell, ma t'aghju guai à infattà a citazioni soia. Ni faraghju tandu una parafrasa : quand'e scrivu, ùn cercu à fà beddu nè ancu à usà l'arti di a<br /> cusì ditta litteratura; scrivu da dinuncià o da metta in irisaltu calchì prublema di sucità cù u stilu u più lindu è u più chjaru quant'eddu si pò è basta.<br /> <br /> <br /> D'altrondi, saria propiu pà quissa ch'edda mi gherba assai a forma di l'assaghju. Sò in traccia di dumandammi s'è a finzioni, da genaru, hè valenti abbastanza da agguantà a rialità. Hè una<br /> dumanda chì risposta ùn aghju buscu. Hè cusì chì u me prossimu libru viaghja trà assaghju è finzioni, senza chì i cunfini fussini missini bè bè à palesu. Ni parlaraghju dinò in un articulu ch'e<br /> scrivu pà u blog.<br /> <br /> <br /> U tempu mi veni pocu, ma m'affaccaraghju nantu à u to siti...<br /> <br /> <br />  <br /> <br /> <br /> à prestu<br /> <br /> <br /> <br />