Hè mortu Howard Zinn
Umaghji, panigerichi è l’altru restu di cumemurazioni mi rompini i stacchi. Eppuri, comu fà altru nudda quandu chì i media glubalizati s’intestani à tacia infurmazioni di primura, com’è quissa quì. Hè mortu Howard Zinn. Era cunnisciutu pocu è micca da u publicu francesu. Inveci era prizzatu di di più in i mezi « alternativi » è ribeddi, à strema manca. Ma ùn andeti à creda ch’eddu fussi statu calchì rivuluziunariu accanitu. Innò. Innanzi tuttu, un omu, libaru, un universitariu sciutu da u populu, caminendu à fiancu à u populu.
Dunqua, umaghju micca.
Megliu à leghja l’opara soia. Dicia Zinn chì, in u nosciu mondu ziffu à infurmazioni, a littura hè risistenza.
UNE HISTOIRE POPULAIRE DES ÉTATS-UNIS, Agone, 2002.
Radicali. Eccu a parola chì vi ghjugni à menti lettu u libru di Zinn. Una storia di i Stati Uniti d’America, da Culombu sinamenti à Bush, righjirata sionti u puntu di vista di i sottumessi, di i sclusi, di l’indiani, di i schiavi neri, di i servi bianchi, di i donni, di l’uparaghji, di i migranti… Una storia scatavolta, chì laca affaccà a suvversioni ad ogni paghjina, chì metti u mitu amiricanu di u prugressu à u ruveddu. È a ci faci capì Howard Zinn : i vittorii i più beddi, ùn sò quiddi ammintati da a storia ufficiali, à son di cannonu è à millai di morti, bensì sò i lotti pà una paga degna è ghjusta, pà a ghjurnata di ottu ori, pà cuntrulà u puteri di i patroni, pà u sufraghju da tutti, i dritti civichi, a parità di i razzi, contr’à a guerra…
Una lotta di u populu chjuccutu, tinaci, à prò soiu.
Bisogna à leghjalu da fà mutà u sguardu ch’e no usemu à porghja sopr’à u populu amiricanu.
Bisogna à leghjalu da cuntribuì à fà nascia, in i nosci parti, un imaghjinariu di manca.
UNE HISTOIRE POPULAIRE DE L’EMPIRE AMÉRICAIN, d’Howard Zinn, Mike Konopacki et Paul Buhle. Éditions Vertige Graphic.
Hè unu racontu in figuretti (BD) di u livru magnu di Howard ZINN.
Eccu quì unu strattu video.