Postfaziu à U Vantu di a Puvartà
Da cumplittà a risposta fatta à Azezu è da fammi capì megliu…
Sarà capaci a ghjuventù corsa à fassi dumandi di primura à puntu di a sucità ind’edda stà, à intarrugassi di manera cullittiva anntu à u soiu l’avvena ?
A mossa pà u piaceri di i ghjovani corsi, cuncintrati ch’eddi sò nantu à u so individuu è po basta, faci chì a ghjuventù dà capu pocu è micca à u mondu com’eddu si righjira à l’intornu, laca d’impignassi è tandu, ùn trova nisciun virsura pulitica à u malasciu. Quali hè po oghji chì s’indea à scumbatta da fà ch’edda spuntessi una cultura altra, vultata à l’avvena, chì trapassessi à tempu u mondu d’oghji è u mondu di una volta ? A primura di luttà contr’à quiddu mali, qual’hè po oghji, in Corsica, chì l’avarà ? U priculu ùn hè pocu. Parò, ùn ci hè partiti, associ o mossi ch’eddi fussini à fassi senta, o s’eddi dicini, a boci soia ferma inaudita da part’è più di a ghjenti, colpa à a dibulezza di i pruposti, affidati à u sisitema.
À mumentu datu, a mossa naziunalista di u 70a hè parsi d’essa a scelta bona, in cunsunenza cù i valori fondi di a Corsica. Mi pari à mè chì si pudissi dì, oramai, ch’edd’hè sbagliatu u discoru naziunalistu : altru cà risista ùn pruponi.
Visti valori è mudelli prumossi da u Mondu Novu è l’adisioni tutali è sinceri di i Corsi part’è più à ‘ss’ideulugia quì, a Corsica d’oghji risista ùn pò, postu chì risista ùn vò più (o ùn sà più comu fà…). A cultura di u cunsumu s’hè arradicata troppu troppu (à u Corsu l’aggustani panni lussanti, vitturi grossi, magazeni beddi, televisiò cù cent’è ondici reti…). ‘Ssu custatu duvarìa fà rifletta à quiddi, pratinziunuti abbastanza, chì voni fà mutà versu a Corsica.
Inveci di « risista », a parola ch’e prupongu eiu sarìa « custruì » è ancu u plurali « custruimu ». Risista, comu a dicini è a intendini i naziunalsiti sarìa ubbidì à i cumandi di l’ideulugia duminanti d’oghji. Sarìa cunfurmassi. Ma, più difficiuli, più pinosu, custruimu, chjama anzi tuttu à a critica di ciò chì fù, di ciò ch'edd'hè a Corsica (è u naziunalisimu) : custruimu, vali à dì piglià strada ùn ancu aparti, voltu un mondu alternativu, una via d’arrochju (è micca sviata). Ma sò valori quissi in cuntradizzioni sulenna cù quiddi di u mondu edunisticu è tutalitariu, è macari cù i valori tradiziunali à dilla franca. A cultura di u dubbiu, di a dumanda, di u parchì, ‘ssa voglia mai arresa di circà andati novi da sbuccà è tuccà i virità (u plurali sendi megliu cà u singulari postu chì virità unica ùn ci n’hè è ùn ci ni pò essa in ‘ssu nosciu mondu, chì tandu…), cuntrastani cù l’andatura di un partitu puliticu, sighi eddu puri naziunalistu o altru.
Oghji, aspittemu, è aspittemu puri cusì centi anni dinò, ch’eddu fussi u statu francesu à dì s’eddu ci hè o ùn ci hè un populu corsu. A ricunniscenza ùn pò è ùn devi micca, mai ch’edda fussi, falà da l’insù, à usu virità rivilata. Veni anzi tuttu da l’inghjò, da u populu chì si cunnosci da populu, faci da populu è pensa u so futuru da populu. Oghji, u populu com’edd’esistò seculi fà, in a ripruduzzioni fida, timica, servili di l’atti è i valori di i Maiori, ùn esisti più è ùn pò esista (for cà i populi senza leia varuna cù u mondu glubalizatu, ma ci sarani sempri quisti ?). U populu devi essa prughjettu. Mi dispiaci à dilla cusì cruda : in Corsica, pari chì prughjettu ùn ci ni fussi indocu.
Casu mai ch’edda fussi strappata l’indipindenza à son di bombi, o à colpi d'alizzioni, qualessa hè a Corsica ch’e no saremu pronti ad accittà ? A Corsica di tempi fà ? Quidda roza è rustica ? A Corsica di senza a televisiò è senza benistà ? A Corsica priva di 4X4 è tinuti di lussu ? A Corsica cù i donni chjusi in casa è capifasciati ? Innò. Mancu u più naziunalistu rivuluziunariu accunsintaria à tamantu passu in daretu. Tandu, u prughjettu chì hè ? À i capi pulitichi d’oghji vulè sustituì capi novi è tira avanti è dalli ? Cusì fendu ùn saria mancu stampa piglià cuscenza di u mali chì ci rodi. Anzi saria luttà pà u puteri è basta. Saria scurdà u scopu maestru d’ogni mossa pulitica : fà ch’edda mutessi a sucità da l’emancipazioni di a ghjenti. Ditemi s’è l’avvena ch’è vo m’imprumittiti ci faci di di più libari è cuscintosi, vi diciaraghju s’edda mi cunveni.
Mi veni à voglia di dì chì s’è un bel ghjornu u naziunalisimu corsu, vistu i cundizioni d’oghji, l’avissi vinta, firmaria ad essa tal’è quali ciò ch’edd’hè a Corsica : un locu avanzatu in a perdita di i valori è di i mudelli pupulari calcicati da u mudellu burghesu, cù quidda ghjuventù à a malavia… parvia chì i naziunalisti, ad arricà un mudellu altru, cuncurrenti, à a sucità cunsumarista libarali, sò incapaci in tuttu, postu ch’eddi sò i stirpucci di quidda sucità.
Individualisimu sfrinatu è accanitu, visioni à cortu andà di u prufittu, edunisimu, invidia, odiu… m’eti da dì ch’edd’hè beddu cà quentu ‘ssu ritrattu ch’e facciu di a Corsica è chì, o vulella o ùn vulella, sò cadutu in a trappula stupita di a giniralizazioni : vi turraraghju à risponda chì, o vulella o ùn vulella, i Corsi, ma altr’è tantu tutti quanti l’Aurupei, l’Amiricani è i populi di u Terzu mondu in brama d’assumigliacci, i tinti, scumpartini ‘ssi valori è ‘ss’andatura listessa. Vi diciaraghju ch’eddi sò ancu mei ‘ssi valori. Nè cinsori, nè pracuratori, nè menu muralizatori sò eiu. Ma mi pari chì in quant’è ad essa Corsu in ‘ssu seculu, trastugliatu è ingarmigliatu in i cuntradizzioni di u cunfrontu di i valori pupulari di a Corsica cù quiddi di u Mondu Novu, sighi nicissariu di pruvà à spiigà a sucità com’edda và.