Aghju pensu à l’apucalissa È ci sò cadutu drentu… Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u corsu in liceu prufiziunali. Prisidenti di l’associu Matina Latina, hè u capiridattori di a rivista Avali è sicritariu di ridazzioni di u misincu U Taravu. Parechji di i soi i scritti, part’è più raconti, sò stati publicati in i rivisti mintuvati, in Bona Nova è le Journal de la Corse. U so prima rumanzu Ghjuventù Ghjuventù hà ricivutu u premiu 2007 di u libru corsu cuncessu da a Cullittività Tarrituriali di Corsica. U so sicondu libru, U Vantu di a Puvartà , un assaghju, hè sciutu...
A droga hà tombu un figliolu Una mamma porta u dolu Perchè finisce cusì a so vita Quandu omu sà ch’ùn ghjè infinita A droga fora, mughjanu tutti Ma ogni ghjornu ne paspanu i so frutti Tant’ipocrisia è tante bugie Pè stonde di morte ch’ùn sò meraviglie. Cresce in u nostru locu Issu velenu chì spegne u focu Di a ghjuventù corsa infettata È chì lascia una famiglia addulurata O corsu sputicu, ricusa iss’assassina Chì ci invadisce cum’è a rimigna Pè fà pè a nostra Cursichella Una sorte più bella. Niculaiu Giovannetti hè un ghjovanu prufissori di Lingua è Cultura Corsa. Urezzincu, insegna in Aiacciu...
In prima sera, S’infiara u celi Sfriscia u ventu Straccia i nivuli di sangui A luna torra ceca U carrughju si ni stà bassu U caffè hè chetu. Ci vurrà à turrà i carreghi è à puliscia i toli. Ma aghjumpatu da a ghjurnata, l’omu spigni u lumu, sarra a porta, metti u lucchettu, faci falà u tindonu di u farru. Rimori, rimori in u neru pagnu. L’abissu burbuddeghja. U capu ingarmigliatu, l’omu si ni volta in casa, culà l’aspettani i soi. Spara un’ accendita, veni à minallu, una volta è po dui, è po trè. Si ni casca, si strascina, prova à intuppà a notti in unu raghju. Patansceghja è da quiddi tafoni,...
Parlani di cultura Tutti Si ni empiini a bocca È ni parlani bè Com’è a to voci greva ùn ni sà dì parola Marchjatu ch’eddi l’ani in coddu Pistiata di pedi Insultata da in sù Ni parlani à bassavvi in coddu Oghji Oghji chì ci hè da sparta È a si facini soia Ma di tè Pai sanu Di tè Quali ni parla più Saveriu Valentini hè natu u 20 di si ttembri 1947 in Sarra di Farru. Pueta, militanti culturali indiatu in u buddori di u Riacquistu sittantescu, cù a so attività di tiatrinu in u filu di Grotowski, Artaud o Brech, hà prumossu un versu fidu à a lingua corsa è criticu di a rialità isulana. Cufundatori di...
Vesta nera è capu drittu si ne và u prufessore Cù la so ghitarra in manu è tante foglie spaperse Forza hè l’ultimu messaghju, semu ghjunti à l’altare Mancarà quì u maestru, à u cantà d’altre messe Trà lu bughju è la lumera ùn si pò fà l’accunsentu Solu hè bonu lu caminu ch’ùn trema sott’à lu ventu Avia sceltu l’andatura di quelli chì sanu luttà In pett’à la malvuluntà à l’orgogliu è la malavia Oghje di punta à quella teppa ci chjama l’omu à marchjà Nant’à u filu cusì strettu di a cuscenza fatta spia Trà vie torte è strada santa ùn ci hè ch’una croce à purtà Per diventà volpe umbrosa ùn ci hè ch’un...
Crergu in l’Omu… Parch’eddu porta in lu so fondu Altri cosi cà eddu stessu Crergu in l’Omu Parchì in fondu à eddu stessu Hè muvimentu di vita… Crergu in l’Omu, Parchì sà cumpona Parchì sà accoglia è ligà amicizia, Cù u vicinu, criendu a fratiddanza È l’omi di dumani. Crergu in l’Omu, Parchì sà porghja una manu È ch’eddu si sà custruiscia, circhendu sempri À cunnosciasi. Crergu in l’Omu, Parch’eddu si sà trapassà, Puntatu da u soffiu di u Santissimu. Crergu in l’Omu, Parchì un ghjornu, I so ochji si aprani al dilà Di u sguardu pà mughjà U patimentu è a spiranza, È infini scuprendu anch’eddu Ciò...
Misurgu l’onori fàttumi di scriva u prifaziu di a ristampa di l’Anthologie de la littérature corse di Mathieu Ceccaldi publicata da l’edizioni Klincksieck in 1973. Sta publicazioni vinìa dopu à u so Dictionnaire corse-français (pieve d’Evisa) isciutu in 1968. À ringrazià à l’associu Mimoria Bisinca cù l’Editori Alain Piazzola d’avè torru à stampà annu u dizziunariu. Pruceda à a riedizioni d’òpari esauriti cuncirnendu o scritti da parsunalità bisinchi o di a pievi d’Evisa hè unu di i scopi di l’associu. L’antulugìa hè a scelta chì Mathieu Ceccaldi cù rigori d’intellettu feci di scrittori è di testi...
Tistimunianza Hè divintatu l’usu, oghji ghjornu, ma in i cuntrasti pulitichi, ma in i libri, ma in l’emissioni di a televisiò, di dichjarà chì u sucialisimu hè utupia, chì rializà ùn si pò, è saria priculosu ancu. Da scunvinciavi, abbadeti ghjà i provi sturicamenti faltati di i Russi, Chinesi, Cubani, Cureani è tanti altri. À ‘ssi puliticanti, à ‘ssi storichi, à ‘ssi ghjurnalisti, mai li vinarà in cori d’apradà a parola uguaglianza da qualificà u sucialisimu ; truvarani di di più ammaniti paroli o sprissioni tal’è quali sottumissioni, partitu unicu, ripressioni, pianificazioni è tir’è tocca. Centu...
Aghju truvatu in BARATTI una somma d’analisi è di penseri, sprimati da molti è diversi autori autorizati, pettu à issa prublematica chì mette in cuntrastu o in paragone, traduttore è traduzzione. M’hè parsu interessente di risorge ne qualchì vista, essendu chì mi sò sempre datu à traduce, primuratu da u fattu piacevule, ma dinò, è questa ùn hè venuta chè più tardi, à prò d’arricchisce a lingua materna è in issu mentre a furestera, senza cuntà u fattu valurizente di a mente è di l’intendimentu : "stà à prò di a mio mente tuttu ciò chì mi vene d’altrò", cusì dicia quellu chì era sempre in brama d’amparera....
Puesii “I me primi puesii, scritti in u Sittanti è stampati in pochi asimplarii, ùn mi cunviniani più à tempu d’oghji. Aviu pinsatu à lacalli in un fondu di scagnu ma sta mania di fà u novu cù l’anzianu m’hè rivinuta. Mi socu dittu : Mi piaci à fà parlà a petra è l’acqua, aghju da pugnà à fà parlà a parolla duvintata straniera à idda stessa”. Nurbertu PAGANELLI, hè unu di quiddi pueti nati in i buddori di a Corsica di u Sittanta, in cori à u Riacquistu culturali di tandu. Omu di a parola ghjusta è di u pinsamentu assinnatu, l’amori di a so terra si leghji in a scrittura soia, ma senza ch’eddu lachi...