Many of the debates about Corsica don’t in fact grapple with the real problem, which is to know whether a Corsican national question really exists. In this article Daniel Desmé* shows how Corsican national identity has survived two centuries of rule from Paris and asserts the Corsican people’s right to self-determination. To think of Corsica as an oppressed nation seems incongruous to many observers, even those who are best-informed and least inclined to imperialist attitudes. How can a country, so close to our shores, which enjoys the same civil rights as continental France, which gave it an emperor,...
Videmu in cisbugliulu la nazione Da la parzialità ch'hà parturitu Di ghjustizia u sintimu hè sparitu 'Ssi signuracci 'ssi capitalisti I privilegi anu ristituitu Pè sustenesi à u capu di u partitu U populu ormai sà chì li guverni In associu sò cù u capitale È tessenu frà elli u più gran male È mentre ch'o patimu d'ogni cosa Ch'o patimu l'affronti è l'inghjustizie Le nostre le miserie, sò le so delizie Di questi ùn ci vole à supportà la somma Si vurrebbinu impone da eroi Ma più brutti è più bassi sò chè noi Pè difende i diritti di la to sorte Ricordati u passatu, le suffranze Pè ùn lascià tumbà le...
Esistenu in l’universu trè regni : u minerale, u vegetale è l’animale. L’omu, à rombu di sente lu dì ch’ellu hè "l’essare superiore", "l’essenza intelligente" si finisce per crede ch’ellu suprana issi trè regni. Invece... È poi chì superiorità ? Chì intelligenza ? Ùn si manca d’animali chì sianu superiori à l’omu ! Per u saltu, a puce ùn hè più forte chè l’omu ? È per nutà, i pesci ? È per vulà, l’acelli ? È per l’annasu, u cane ! Serà a superiorità di l’intelligenza chì face l’omu pretensiunutu ? Ci vole à sapè chì ogni animale, in a so vita propia, hà a soia l’intelligenza, cosa chì l’omu in...
Donna à fantàsimi inghjumiddati Quant’è stradi virtuali : Albi novi À speri inchjirchjati In u sangu maccu Di l’omu, bramosu dinò, Circhendu vìa di tè U fiori d’iddu stessu, Doppiu naturali Paru è micca, In u fuddetu idènticu Di a quèstula persa, In l’artifiziu artificiali Inghjinnatu da 5 ditti è una mani assirinata da calchì raghjoni freta Scalculendu di l’oru Un prufittu viniali D’un artifiziu novu Infilzendu a vita À una cullana d’artifizii In u smintecu di un prisenti Scughju da u partu Di u Donu D’amicizia Di parola Frustera Frusta Aiutu propiu Riflessu Di no stessi À l’infinitu, In u labirintu...
Dimmi tù Stedda lucichenti Dimmi tù Donna di talentu Parchì tù Biddezza tamanta Parchì tù Ti da' com' amanti À quiddu Chì senza primura À quiddu Ch' arreca sciagura A me virtù Pà una pezza docu A me virtù Vali beddu pocu È l'omu Chì mi voli goda Quist' omu 'Ddu mi dia solda Soc' eu Una bacasciona Soc' eu Una puttanona È ghjeu Di mè m'imbuzaru À veru Mi danna u danaru Ghjuvandumenicu Tafani hè natu in 1969. Stà in Bala di Purtivechju. Maestru di scola, appassiunatu di lingua corsa, si dà di cori è d’intelletu à a ricerca linguistica.
Sfilani da ori è ori i nivulona 'llu mari cilestu È rozani i mutora 'llu bufonu andaccianu carcu ziffu à robba è à ghjenti frusteri. Mi scitu da prufondu sonnu par sentalu sfiatulà inchjinendu l'ali à parti manca prontu ad aparturì u so ventri bumbuciunutu. Nimu m'hà dittu nudda, nimu mi cuntarà u sbocciu di una tarra. È quì, labbri stracciata in u sciambaddumu inchjustrinu di l'acqui furiosi; È quì, pilonu verdu crudu squarratu à cuddetti chjosa appianculati; È quì, manteddu di maga trapuntatu à lava bianchi. IRLANDA, o rughjonu di sonniu, indù t'avaraghju scontru prima di oghji ? In prima nascita...
U soli era altu aghjà. Prumittia d’essa un’antra bedda ghjurnata. Ogni tantu, in u celi porgu, un nivulu s’ingarmigliava in cima di calchì monti sulignu. I spirioni faciani lucicà i teghji antichi di i vechji casi di l’eterna citadella. Dopu à tanti seculi, si n’era ferma arritta quidda, cù i so pochi casi acciucciati inghjiru. Chì prova ! Cusì pinsava Aliesta, abbadendu da u carru chì sculisciava voltu u centru biotu di l’isula. Annantu à u vetru scuru, trattatu à posta contru à l’ultraviuletti, u so ansciu si stampava à chjerchji, à tempu nati, à tempu sguassati. Tamanta prova in i nosci tempi...
Quandu erani stati l’armati in brama di cunquista longui i seculi à ghjugna nantu à i spondi di l’isula cù a pratinzioni d’impatrunisciasi u locu è dumà u so populu, quissa, mancu i storichi i più sperti ùn vi la sapariani dì. Fatt’è fini, funi l’ultimi invasori, cù sciaretti è camisgetti, stoli insignificanti è sbalurditi di a statina, chì missini l’isula à l’abbottu. Avia cunnisciutu è patutu edda i ligiò rumani è l’assaltu di i Bandali, era stata tarnalata da i pirati musulmani, avia suffertu di a spiitata ghjustra trà Pisa è Ghjenuva, era stata cunquistata è intigrata à dura pena da u Regnu...