Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
AVALI avali, a rivistablog primurosa di u spannamentu di a pruduzzioni litteraria corsa d’oghji, ma à tempu locu di baratti è di critica suciali.

narrativi

VENDRE

Marceddu
VENDRE
VENDRE

Arrêtez de faire semblant. Puisqu’en fait, tout est à vendre. Vendez lez jardins, les potagers, les vergers. Là où les anciens enlevaient pierre à pierre, là où ils charriaient de la terre pour combler les planches. Démontez les murets de pierres, les escaliers et les fontaines, les arches agrémentez en les parcs des villas de bord de mer. Déterrez les oliviers millénaires et replantez les au bord des piscines bleue en forme de haricot, donnez leur pour voisins des palmiers majestic et des lauriers roses des pittosporums. Coupez les chênes vieux, les plus gros les plus larges, oh, après tout coupez...

Dégueuler

marceddu
Dégueuler
Dégueuler

Tu as beau dire mais des fois au milieu de l’été il te prend souvent l’envie de dégueuler, de rendre le trop plein en faisant du bruit ; Le trop vu, le trop entendu. L’envie de t’arracher les tripes, te couper la langue, de te crever les yeux et les tympans. Et puis rester comme ça au bord de l’eau , impudique , à te laisser mordre par le soleil . Au début, c’était quelques années après que les allemands étaient partis ; Au début il y a eu les allemands , et après, les américains. au début donc , ils se couchaient sur les plages près de la mer. ils restaient là l’été, c’était leur morceau de paradis....

UN PEZZU DI PETRA NERA

marceddu
UN PEZZU DI PETRA NERA
UN PEZZU DI PETRA NERA

In i viola muntagnoli si vidini picculi mori di petra chì u tempu hà fasciatu di murza. Suvitenduli, vi portani sin’à i bucchi o i foci pà aiutavvi à varcà i monti, sò stati fatti pà insignacci a strada chì no ùn ci pirdissimi. L’antichi i chjametini madunnini, madunnetti o madunnuchji... Tuttu cumminciò a notti di quiddu timpurali. Sonu è acciniti chjariavani u circondu, grandina è buttighjona scurticaiani a crista ‘lla muntagna. Spinursali rasciatu da i burrascona ‘llu ventu, fasciatu da i nivona è richjaratu da i scurrotona d’acqua ; spinursali indù ùn nascìa un pizzineddu d’arba. Com’u subrafrasca,...

L’ELMU

marceddu
L’ELMU
L’ELMU

C’est un trou de verdure où chante une rivière Accrochant follement aux herbes des haillons D’argent, où le soleil, de la montagne fière, Luit : c’est un petit val qui mousse de rayons. Un soldat jeune, bouche ouverte, tête nue Et la nuque baignant dans le frais cresson bleu, Dort ; il est étendu dans l’herbe, sous la nue, Pâle dans son lit vert où la lumière pleut. Piuvìa. Eramu di sittembri. A verra era compia. U battaglionu ebbi ordini di vultàssini in Bastia pà imbarcà. Ci vulia à cunturrassi in Alimania. I suldati incapiddati ‘lli so elmi si ni fallavani pà u stradonu, quandu presu da un bisognu,...

BITALZA... LUDDU 1991...

marceddu
BITALZA... LUDDU 1991...
BITALZA... LUDDU 1991...

Vi vularisti cuntà... innò, quista ùn hè micca una fola, hè una cosa chì m’hè successa. Una cosa cusì ùn saria mai ghjunta in tempu di babbu, parchì tandu l’animali erani allivati. Aghju briunatu, fattu ghjenti, ma tutti ani vultatu u capu, tutti cridindu chì ciò ch’iddi faciani era più impurtanti. Mi sò firmatu solu, è l’omu solu ùn pò fà cascà sti muraddona di silenziu è d’indiffarenza. Allora, aghju impiutu u me calamaru incù i me lacrimi ch’erani talmenti amari è arrabiati chì duvintonu inchjostru, ed hè incù quistu ch’e scrivu. Cagna. Ùn c’eru mai ghjuntu. Pà ùn cuddà solu, aviu chertu à u...

L'ORTANSIÀ

marceddu
L'ORTANSIÀ
L'ORTANSIÀ

Pezzu di carbonu scartatu da babbu, macanighju u suffiu d’addisperu chì mamma lintava quandu a miseria s’arrabiava pà truncalli l’ossa. Tandu m’appaghjavu d’idda pà allibià a so soma chì l’inghjustizia ùn li trunchessi u spinu, suttu a so frusta chì trabucca l’omu in u vituperiu. U ghjornu spuntaia à pena subra a Tasciana, u Pinetu invirdia, u Piratu si scitaia. U zoccu zoccu ‘llu zapponu ùn irichitaia è Francescu si resi contu ch’iddu ùn suniaia micca. Stu trostu, ùn l’avia mai intesu da a so camara, è Diu sà s’iddu ricunniscìa ugni chjoccu chì vinia da l’ortu, sapìa ancu s’idd’era u babbu o a...

BESTIARIU

marceddu
BESTIARIU
BESTIARIU

Esistenu in l’universu trè regni : u minerale, u vegetale è l’animale. L’omu, à rombu di sente lu dì ch’ellu hè "l’essare superiore", "l’essenza intelligente" si finisce per crede ch’ellu suprana issi trè regni. Invece... È poi chì superiorità ? Chì intelligenza ? Ùn si manca d’animali chì sianu superiori à l’omu ! Per u saltu, a puce ùn hè più forte chè l’omu ? È per nutà, i pesci ? È per vulà, l’acelli ? È per l’annasu, u cane ! Serà a superiorità di l’intelligenza chì face l’omu pretensiunutu ? Ci vole à sapè chì ogni animale, in a so vita propia, hà a soia l’intelligenza, cosa chì l’omu in...

U MUSEU (u vechju populu parti III)

marceddu
U MUSEU (u vechju populu parti III)
U MUSEU (u vechju populu parti III)

U soli era altu aghjà. Prumittia d’essa un’antra bedda ghjurnata. Ogni tantu, in u celi porgu, un nivulu s’ingarmigliava in cima di calchì monti sulignu. I spirioni faciani lucicà i teghji antichi di i vechji casi di l’eterna citadella. Dopu à tanti seculi, si n’era ferma arritta quidda, cù i so pochi casi acciucciati inghjiru. Chì prova ! Cusì pinsava Aliesta, abbadendu da u carru chì sculisciava voltu u centru biotu di l’isula. Annantu à u vetru scuru, trattatu à posta contru à l’ultraviuletti, u so ansciu si stampava à chjerchji, à tempu nati, à tempu sguassati. Tamanta prova in i nosci tempi...

L'ULTIMU DI L'ISULANU (u vechju populu parti II)

marceddu
L'ULTIMU DI L'ISULANU (u vechju populu parti II)
L'ULTIMU DI L'ISULANU (u vechju populu parti II)

Quandu erani stati l’armati in brama di cunquista longui i seculi à ghjugna nantu à i spondi di l’isula cù a pratinzioni d’impatrunisciasi u locu è dumà u so populu, quissa, mancu i storichi i più sperti ùn vi la sapariani dì. Fatt’è fini, funi l’ultimi invasori, cù sciaretti è camisgetti, stoli insignificanti è sbalurditi di a statina, chì missini l’isula à l’abbottu. Avia cunnisciutu è patutu edda i ligiò rumani è l’assaltu di i Bandali, era stata tarnalata da i pirati musulmani, avia suffertu di a spiitata ghjustra trà Pisa è Ghjenuva, era stata cunquistata è intigrata à dura pena da u Regnu...

U CRIAMPULU IN U SO VICULU

Marceddu
U CRIAMPULU IN U SO VICULU
U CRIAMPULU IN U SO VICULU

A guerra era pà compiasi. Si raligrava ugnunu è si sminticava pà un attimuchju a caristia di tuttu. Mancu una spiga da fà granu, mancu un granu da fà farina, mancu farina da fà pani. A fami nera era quì à latu, com’è una cumpagna fidata è ghjilosa. Ma à tutti po ùn tuccava à strignasi u currighjolu. Uni pochi di cumircenti aviani saputu righjirà i so affari duranti a guerra pà accimassi una furtuna smisurata. A signora Fiora era di quissi quì. Ricca era ricca di casi è di tarreni è vulia chì tuttu u circondu a vidissi è a sapissi. Tinuti di lussu fatti di stofa prizziosa (è ci ni vulia stofa da...

1 2 > >>