Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
AVALI avali, a rivistablog primurosa di u spannamentu di a pruduzzioni litteraria corsa d’oghji, ma à tempu locu di baratti è di critica suciali.

MIGRANTI

Marceddu
MIGRANTI
MIGRANTI

Storii infiniti Stradi infiniti Pedi pulitrini Frustati par annant’à chjassi stranieri Tanti è tanti altri inguliti da u mari È tù chì abbadi cù suspettu è disprezzu Lu cunnosci u labirintu Di lu soiu l’infernu ? Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u corsu in liceu prufiziunali. Prisidenti di l’associu Matina Latina, hè u capiridattori di a rivista Avali è sicritariu di ridazzioni di u misincu U Taravu. Parechji di i soi i scritti, part’è più raconti, sò stati publicati in i rivisti mintuvati, in Bona Nova è le Journal de la Corse. U so prima rumanzu Ghjuventù Ghjuventù...

NÈ CAPU NÈ CODA

Marceddu
NÈ CAPU NÈ CODA
NÈ CAPU NÈ CODA

Ci vole à dì ch’ellu capisce per aria Chì hè cioncu cum’è una campana È puru ellu sì chì e cappia scusgite Hè una fralleppula à u tirà di e rete Porta di fola in canzona à ognunu Perchè parla di u più è di u menu È stà cum’è a capra nant’à a panca Si crede figliolu di a gallina bianca Vultulà u mezu mondu si primura Chì per forza o per amore hè sicura Ma l’estru in caterochju ùn l’avia Girà e sette chjappelle solu vulia Face issu omu orechja di mercante Storie di tutte e mamme ne sà tante Per vulè esse di l’emme ellu ne hè Forse e caghja in l’acqua à tè à mè Ma spessu ellu esce da u suminatu Perchè...

LA CORSICA, STORIA DI UN GENOCIDIO

Marceddu
LA CORSICA, STORIA DI UN GENOCIDIO
LA CORSICA, STORIA DI UN GENOCIDIO

Assaghju A sò chì ‘ssu titulu v’avarà stupitu. Altr’è tantu à mè. Hè un libru sciutu in 1982 in Italia, scrittu da Sabino Acquaviva. L’autori, hè unu suciolugu cunnisciutu è prufissori à l’università di Paduva. Hè prizzatu pà i so studii à puntu di i quistioni naziunali in Auropa (com’è par asempiu quidda di u Sud Tirol). À partasi da un’inchiesta fatta in Corsica in u Sittanta, Acquaviva ci pruponi uni beddi pochi di riflissioni sopra à l’isula, u so populu è l’evuluzioni pussibili. Puri s’è u libru pari vechju, u parè prupostu t’hà sempri u so valori è ci dà propiu da rifletta. "Preservate sino...

U Signori di i Moschi (Sa majesté des mouches)

Marceddu
U Signori di i Moschi (Sa majesté des mouches)
U Signori di i Moschi (Sa majesté des mouches)

Rumanzu U Signori di i Moschi hè u capid’opara pessimistu di u scrittori inglesu William Golding. Ci prisenta a vita di un gruppu di ziteddi (da sei à dodici anni) scalata in un’isula diserta à mezu Pacificu dopu ch’edda si fussi abbattuta a so aviò. Adulti micca, sò soli, à brida sciolta. In i prima tempi, ani da circà d’assistà u locu, dendusi reguli. Ma l’isula, da paradisu torra prestu prestu un infernu di barbaria sfrinata ed assassina. Ani da voltà à l’arritrosa i ziteddi. I tabù posti da a civilizazioni da cunfinà l’animalità di l’omu sò stati dirrotti. Più nimu pò para tandu u sfocu miciadiu...

APUCALISSA

Marceddu
APUCALISSA
APUCALISSA

Aghju pensu à l’apucalissa È ci sò cadutu drentu… Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u corsu in liceu prufiziunali. Prisidenti di l’associu Matina Latina, hè u capiridattori di a rivista Avali è sicritariu di ridazzioni di u misincu U Taravu. Parechji di i soi i scritti, part’è più raconti, sò stati publicati in i rivisti mintuvati, in Bona Nova è le Journal de la Corse. U so prima rumanzu Ghjuventù Ghjuventù hà ricivutu u premiu 2007 di u libru corsu cuncessu da a Cullittività Tarrituriali di Corsica. U so sicondu libru, U Vantu di a Puvartà , un assaghju, hè sciutu...

A DROGA FORA

Marceddu
A DROGA FORA
A DROGA FORA

A droga hà tombu un figliolu Una mamma porta u dolu Perchè finisce cusì a so vita Quandu omu sà ch’ùn ghjè infinita A droga fora, mughjanu tutti Ma ogni ghjornu ne paspanu i so frutti Tant’ipocrisia è tante bugie Pè stonde di morte ch’ùn sò meraviglie. Cresce in u nostru locu Issu velenu chì spegne u focu Di a ghjuventù corsa infettata È chì lascia una famiglia addulurata O corsu sputicu, ricusa iss’assassina Chì ci invadisce cum’è a rimigna Pè fà pè a nostra Cursichella Una sorte più bella. Niculaiu Giovannetti hè un ghjovanu prufissori di Lingua è Cultura Corsa. Urezzincu, insegna in Aiacciu...

TRÈ PADDI IN U SPINU…

Marceddu
TRÈ PADDI IN U SPINU…
TRÈ PADDI IN U SPINU…

In prima sera, S’infiara u celi Sfriscia u ventu Straccia i nivuli di sangui A luna torra ceca U carrughju si ni stà bassu U caffè hè chetu. Ci vurrà à turrà i carreghi è à puliscia i toli. Ma aghjumpatu da a ghjurnata, l’omu spigni u lumu, sarra a porta, metti u lucchettu, faci falà u tindonu di u farru. Rimori, rimori in u neru pagnu. L’abissu burbuddeghja. U capu ingarmigliatu, l’omu si ni volta in casa, culà l’aspettani i soi. Spara un’ accendita, veni à minallu, una volta è po dui, è po trè. Si ni casca, si strascina, prova à intuppà a notti in unu raghju. Patansceghja è da quiddi tafoni,...

PARLANI DI CULTURA

Marceddu
PARLANI DI CULTURA
PARLANI DI CULTURA

Parlani di cultura Tutti Si ni empiini a bocca È ni parlani bè Com’è a to voci greva ùn ni sà dì parola Marchjatu ch’eddi l’ani in coddu Pistiata di pedi Insultata da in sù Ni parlani à bassavvi in coddu Oghji Oghji chì ci hè da sparta È a si facini soia Ma di tè Pai sanu Di tè Quali ni parla più Saveriu Valentini hè natu u 20 di si ttembri 1947 in Sarra di Farru. Pueta, militanti culturali indiatu in u buddori di u Riacquistu sittantescu, cù a so attività di tiatrinu in u filu di Grotowski, Artaud o Brech, hà prumossu un versu fidu à a lingua corsa è criticu di a rialità isulana. Cufundatori di...

À a prussima, o Natà….

Marceddu
À a prussima, o Natà….
À a prussima, o Natà….

Vesta nera è capu drittu si ne và u prufessore Cù la so ghitarra in manu è tante foglie spaperse Forza hè l’ultimu messaghju, semu ghjunti à l’altare Mancarà quì u maestru, à u cantà d’altre messe Trà lu bughju è la lumera ùn si pò fà l’accunsentu Solu hè bonu lu caminu ch’ùn trema sott’à lu ventu Avia sceltu l’andatura di quelli chì sanu luttà In pett’à la malvuluntà à l’orgogliu è la malavia Oghje di punta à quella teppa ci chjama l’omu à marchjà Nant’à u filu cusì strettu di a cuscenza fatta spia Trà vie torte è strada santa ùn ci hè ch’una croce à purtà Per diventà volpe umbrosa ùn ci hè ch’un...

CRERGU IN L'OMU

Marceddu
CRERGU IN L'OMU
CRERGU IN L'OMU

Crergu in l’Omu… Parch’eddu porta in lu so fondu Altri cosi cà eddu stessu Crergu in l’Omu Parchì in fondu à eddu stessu Hè muvimentu di vita… Crergu in l’Omu, Parchì sà cumpona Parchì sà accoglia è ligà amicizia, Cù u vicinu, criendu a fratiddanza È l’omi di dumani. Crergu in l’Omu, Parchì sà porghja una manu È ch’eddu si sà custruiscia, circhendu sempri À cunnosciasi. Crergu in l’Omu, Parch’eddu si sà trapassà, Puntatu da u soffiu di u Santissimu. Crergu in l’Omu, Parchì un ghjornu, I so ochji si aprani al dilà Di u sguardu pà mughjà U patimentu è a spiranza, È infini scuprendu anch’eddu Ciò...

1 2 > >>