Storii infiniti Stradi infiniti Pedi pulitrini Frustati par annant’à chjassi stranieri Tanti è tanti altri inguliti da u mari È tù chì abbadi cù suspettu è disprezzu Lu cunnosci u labirintu Di lu soiu l’infernu ? Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u corsu in liceu prufiziunali. Prisidenti di l’associu Matina Latina, hè u capiridattori di a rivista Avali è sicritariu di ridazzioni di u misincu U Taravu. Parechji di i soi i scritti, part’è più raconti, sò stati publicati in i rivisti mintuvati, in Bona Nova è le Journal de la Corse. U so prima rumanzu Ghjuventù Ghjuventù...
Ci vole à dì ch’ellu capisce per aria Chì hè cioncu cum’è una campana È puru ellu sì chì e cappia scusgite Hè una fralleppula à u tirà di e rete Porta di fola in canzona à ognunu Perchè parla di u più è di u menu È stà cum’è a capra nant’à a panca Si crede figliolu di a gallina bianca Vultulà u mezu mondu si primura Chì per forza o per amore hè sicura Ma l’estru in caterochju ùn l’avia Girà e sette chjappelle solu vulia Face issu omu orechja di mercante Storie di tutte e mamme ne sà tante Per vulè esse di l’emme ellu ne hè Forse e caghja in l’acqua à tè à mè Ma spessu ellu esce da u suminatu Perchè...
Assaghju A sò chì ‘ssu titulu v’avarà stupitu. Altr’è tantu à mè. Hè un libru sciutu in 1982 in Italia, scrittu da Sabino Acquaviva. L’autori, hè unu suciolugu cunnisciutu è prufissori à l’università di Paduva. Hè prizzatu pà i so studii à puntu di i quistioni naziunali in Auropa (com’è par asempiu quidda di u Sud Tirol). À partasi da un’inchiesta fatta in Corsica in u Sittanta, Acquaviva ci pruponi uni beddi pochi di riflissioni sopra à l’isula, u so populu è l’evuluzioni pussibili. Puri s’è u libru pari vechju, u parè prupostu t’hà sempri u so valori è ci dà propiu da rifletta. "Preservate sino...
Rumanzu U Signori di i Moschi hè u capid’opara pessimistu di u scrittori inglesu William Golding. Ci prisenta a vita di un gruppu di ziteddi (da sei à dodici anni) scalata in un’isula diserta à mezu Pacificu dopu ch’edda si fussi abbattuta a so aviò. Adulti micca, sò soli, à brida sciolta. In i prima tempi, ani da circà d’assistà u locu, dendusi reguli. Ma l’isula, da paradisu torra prestu prestu un infernu di barbaria sfrinata ed assassina. Ani da voltà à l’arritrosa i ziteddi. I tabù posti da a civilizazioni da cunfinà l’animalità di l’omu sò stati dirrotti. Più nimu pò para tandu u sfocu miciadiu...
Aghju pensu à l’apucalissa È ci sò cadutu drentu… Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u corsu in liceu prufiziunali. Prisidenti di l’associu Matina Latina, hè u capiridattori di a rivista Avali è sicritariu di ridazzioni di u misincu U Taravu. Parechji di i soi i scritti, part’è più raconti, sò stati publicati in i rivisti mintuvati, in Bona Nova è le Journal de la Corse. U so prima rumanzu Ghjuventù Ghjuventù hà ricivutu u premiu 2007 di u libru corsu cuncessu da a Cullittività Tarrituriali di Corsica. U so sicondu libru, U Vantu di a Puvartà , un assaghju, hè sciutu...
A droga hà tombu un figliolu Una mamma porta u dolu Perchè finisce cusì a so vita Quandu omu sà ch’ùn ghjè infinita A droga fora, mughjanu tutti Ma ogni ghjornu ne paspanu i so frutti Tant’ipocrisia è tante bugie Pè stonde di morte ch’ùn sò meraviglie. Cresce in u nostru locu Issu velenu chì spegne u focu Di a ghjuventù corsa infettata È chì lascia una famiglia addulurata O corsu sputicu, ricusa iss’assassina Chì ci invadisce cum’è a rimigna Pè fà pè a nostra Cursichella Una sorte più bella. Niculaiu Giovannetti hè un ghjovanu prufissori di Lingua è Cultura Corsa. Urezzincu, insegna in Aiacciu...
In prima sera, S’infiara u celi Sfriscia u ventu Straccia i nivuli di sangui A luna torra ceca U carrughju si ni stà bassu U caffè hè chetu. Ci vurrà à turrà i carreghi è à puliscia i toli. Ma aghjumpatu da a ghjurnata, l’omu spigni u lumu, sarra a porta, metti u lucchettu, faci falà u tindonu di u farru. Rimori, rimori in u neru pagnu. L’abissu burbuddeghja. U capu ingarmigliatu, l’omu si ni volta in casa, culà l’aspettani i soi. Spara un’ accendita, veni à minallu, una volta è po dui, è po trè. Si ni casca, si strascina, prova à intuppà a notti in unu raghju. Patansceghja è da quiddi tafoni,...
Parlani di cultura Tutti Si ni empiini a bocca È ni parlani bè Com’è a to voci greva ùn ni sà dì parola Marchjatu ch’eddi l’ani in coddu Pistiata di pedi Insultata da in sù Ni parlani à bassavvi in coddu Oghji Oghji chì ci hè da sparta È a si facini soia Ma di tè Pai sanu Di tè Quali ni parla più Saveriu Valentini hè natu u 20 di si ttembri 1947 in Sarra di Farru. Pueta, militanti culturali indiatu in u buddori di u Riacquistu sittantescu, cù a so attività di tiatrinu in u filu di Grotowski, Artaud o Brech, hà prumossu un versu fidu à a lingua corsa è criticu di a rialità isulana. Cufundatori di...
Vesta nera è capu drittu si ne và u prufessore Cù la so ghitarra in manu è tante foglie spaperse Forza hè l’ultimu messaghju, semu ghjunti à l’altare Mancarà quì u maestru, à u cantà d’altre messe Trà lu bughju è la lumera ùn si pò fà l’accunsentu Solu hè bonu lu caminu ch’ùn trema sott’à lu ventu Avia sceltu l’andatura di quelli chì sanu luttà In pett’à la malvuluntà à l’orgogliu è la malavia Oghje di punta à quella teppa ci chjama l’omu à marchjà Nant’à u filu cusì strettu di a cuscenza fatta spia Trà vie torte è strada santa ùn ci hè ch’una croce à purtà Per diventà volpe umbrosa ùn ci hè ch’un...
Crergu in l’Omu… Parch’eddu porta in lu so fondu Altri cosi cà eddu stessu Crergu in l’Omu Parchì in fondu à eddu stessu Hè muvimentu di vita… Crergu in l’Omu, Parchì sà cumpona Parchì sà accoglia è ligà amicizia, Cù u vicinu, criendu a fratiddanza È l’omi di dumani. Crergu in l’Omu, Parchì sà porghja una manu È ch’eddu si sà custruiscia, circhendu sempri À cunnosciasi. Crergu in l’Omu, Parch’eddu si sà trapassà, Puntatu da u soffiu di u Santissimu. Crergu in l’Omu, Parchì un ghjornu, I so ochji si aprani al dilà Di u sguardu pà mughjà U patimentu è a spiranza, È infini scuprendu anch’eddu Ciò...