Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
AVALI avali, a rivistablog primurosa di u spannamentu di a pruduzzioni litteraria corsa d’oghji, ma à tempu locu di baratti è di critica suciali.

assaghji

TRADIMENTU

Marceddu
TRADIMENTU
TRADIMENTU

I tempi nosci sò beddi cà strani. Strana quidda ghjuventù addulurata chì piegni è signozza da sopr’à a salma di u patronu d’Apple quant’è ch’eddu fussi statu calchì novu John Lennon o ancu puri un antru Martin Luther King. Strani quissi altri ghjuvanotti è ghjuvanetti chì, accampendu piazzi è viali, da New York à Madrid, bramani ch’eddu si ni cadissi u capitalisimu. Strani, beddi cà strani i tempi nosci, quandu chì i Stati, cusì ludati trè anni fà, comu soli atti à sortaci da a crisi di tandu, sò oghji addibuliti, indibitati, intustati, è missi à u ruveddu da impresi è banchi glubalizati senza...

Uttrovi 61 in Parighji

Marceddu
Uttrovi 61 in Parighji
Uttrovi 61 in Parighji

Affaccani, à pocu à pocu, ad unu ad unu. Avali s’accoglini dà dassi curaghju. Quantu sò à piattassi in u bughju pagnu di i stretti, fiancu à fiancu in l’ombra di i quatreri urgugliosi, ombri à buleghju à l’ombri ? Quantu sò, in pipuli, in i bocchi di u metrò ? Chetani è aspettani. Cintunari d’Algiriani, à u mumentu datu, s’approntani à esci à luci di mondu. L’ani dicisa cusì i capi di u FLN. Ad un trattu, i parsoni suligni, l’accultini, i stoli, s’aduniscini, da furmà un marosulu dicisu prontu à subacca vii, carrughji, cità. Tuttu u ghjornu ci hè stata l’acqua, ma avali, in prima sera, stancia....

Souvent conquise, jamais soumise ?

marceddu
Souvent conquise, jamais soumise ?
Souvent conquise, jamais soumise ?

Quand j’étais enfant, le dimanche était toujours d’une immobilité délicieuse. C’était un jour lent, paresseux, à savourer comme une pause bienvenue avant de retourner au charbon le lundi matin : c’est-à-dire à l’école pour nous autres enfants, au travail pour les adultes. Il y avait deux sortes de dimanches : ceux passés au village et les autres, en ville. Mais en général, nous nous retrouvions en famille à essuyer la sauce dans nos assiettes. Le plat de ce jour-là, allez savoir pourquoi, quelque que soit la saison, c’était la pasta asciuta. Dans la rue, après les pâtes, j’allais retrouver les...

AD ASGIU

Marceddu
AD ASGIU
AD ASGIU

Seti “stressati” ? Sempri à corra da quinci è da quandi ? Bramariati di arrichitavvi par pinuchja ? Di cuntistà u cultu di a vitezza ? Quantu vi capiscu. Ma andà contr’à l’idei cumuni hè quantu à vulè spianà i monti, à zappà in acqua, via hè cosa impussibuli. D’altrondi, ci saria da chì à fassi chjamà da areticu o peghju, tontu cannatu senza tantu arbitriu. Dunqua, vi tocca à pata a cruda tirania di l’iduli di u panteonu di a dea vitezza. Teleffunini invispiti chì bisogna ad aguantalli senza tricà tantu in quali voglia fussi u locu è u mumentu, vittura, cabinetti, lettu ; l’urdinatori, l’internet,...

LA VALISE OU LE CERCUEIL

marceddu
LA VALISE OU LE CERCUEIL
LA VALISE OU LE CERCUEIL

Eru ziteddu. À a piccula scola. Una mani matina, un cumpagnu meiu, unu di quiddi chì sempri ci curriami appressu, chì pusavami fiancu à fiancu nantu à a listessa panca, avia lacatu d’affaccassi. S’era ammalatu. L’aghju saputa beddu dopu. S’era ammalatu da a paura è avia rucitu a nuttata sana. Ci hè chì, nantu à u prima fogliu di un so quaternu di scola, u stitutori nosciu l’avia scrittu : “La valise ou le cercueil” , com’è intitulatu di u disegnu raprisintendu una bara tamanta, nera, urnata cù una croci bianca fina fina. Fù tandu u me prima cunfrontu cù u naziunalisimu. L’amicacciu meiu t’avia...

Postfaziu à U Vantu di a Puvartà

marceddu
Postfaziu à U Vantu di a Puvartà
Postfaziu à U Vantu di a Puvartà

Da cumplittà a risposta fatta à Azezu è da fammi capì megliu… Sarà capaci a ghjuventù corsa à fassi dumandi di primura à puntu di a sucità ind’edda stà, à intarrugassi di manera cullittiva anntu à u soiu l’avvena ? A mossa pà u piaceri di i ghjovani corsi, cuncintrati ch’eddi sò nantu à u so individuu è po basta, faci chì a ghjuventù dà capu pocu è micca à u mondu com’eddu si righjira à l’intornu, laca d’impignassi è tandu, ùn trova nisciun virsura pulitica à u malasciu. Quali hè po oghji chì s’indea à scumbatta da fà ch’edda spuntessi una cultura altra, vultata à l’avvena, chì trapassessi à tempu...

L’islamizazioni di a Corsica… ed altri tuntii cumpagni.

marceddu
L’islamizazioni di a Corsica… ed altri tuntii cumpagni.
L’islamizazioni di a Corsica… ed altri tuntii cumpagni.

U sughjettu mi paria puri di prima trinca : l’identità di i Corsi oghji o comu si pudarà fà ad essa Corsu ? Da participà à u cuntrastu t’aviu un publicu : uni pochi d’allevi di liceu, Corsi, Arabi, Purtughesi… Cuntrastu ùn ci ni fù. Inveci manconi d’intazzassi i puddastroni ch’aviu invitatu à raghjunà cù calma è sirinità. A sapiu ma bisogna à metta u dittu in a muca da capì megliu com’edda frighji : ci hè à veru un prublema di cuabitazioni trà ghjovani, Corsi o Arabi ch’eddi fussini, in Corsica. Senufubìa, Razzìsimu ? Mancu à dilla, è da quali voglia fussi u latu. Frasturnatu è bè, pruvavu, cù...

Une île pour les riches

Marceddu
Une île pour les riches
Une île pour les riches

En 2009, la Corse comptait 395 redevables à l’ISF (Impôt Sur la Fortune). Ces « fortunés » disposaient, en moyenne, d’un patrimoine d’environ 1,9 million d’euros . Vous êtes concerné par l'ISF si votre patrimoine taxable est supérieur à 790 000 euros au 1er janvier 2009. Source : Direction générale des finances publiques. Il me semble qu'avec 50K/an , on vit dans une classe moyenne aisée... avec 100K/an , on est riche (et l’on ferait bien de distribuer un peu à ceux qui n'ont rien), à 500K/an , on est très riche, et l’on peut se permettre à peu près n'importe quoi... Au-delà... On est un arnaqueur...

STATU È RAGHJONI

marceddu
STATU È RAGHJONI
STATU È RAGHJONI

N’aviami u vintisetti, di marzu, un vennari. Erani deci ori di sera. Un ghjurnalistu di a televisiò vinia d’annuncià a cundannazioni in appellu di Yvan Colonna à a prighjò in perpetuu cù 22 anni di peine de sûreté . Tandu, aghju ricusatu à scriva. À scriva sopr’à un fattu chì vinia di succedi aval’avà. Mai vogliu rifletta sott’à l’intimizioni di l’attualità. Iè ma quì, hè attualità chì a dura. Chì cù u prima prucessu è dopu u sicondu, veni à palesu u stintu chì duranti à bona via quaranta anni, hà mossu a pulitica di a Francia in Corsica, qualivoglia fussini i guverni o l’omini à u capu di u guvernu...

LEGI LITTURALI

marceddu
LEGI LITTURALI
LEGI LITTURALI

A situazioni di a Corsica oghji chjamaria à una riflissioni funda. Parichji sughjetta mòsciani chì a noscia ìsula hè à a mala via. Si ni pò mintuvà calchiadunu chì sò cunnisciuti assa': pulitichedda, sbiutera di i paesa, disimpiecu, curruzioni, attività illìciti, pèrdita di a so idintità, pèrdita di i valori tradiziunali, pèrdita di so tarri à prò di u capitali frusteru; di a lingua è di a cultura ùn si ni parla mancu più, cosi capulati da un pezzu. Vularia eu incalcà à nantu à un puntu chì mi pari di primura. Spissu si senti dì par pruteghja i nosci piaghji è i nosci tarri in ginirali, ch'iddu...

1 2 3 > >>