Top articles
-
Antulugia di a litteratura corsa
Misurgu l’onori fàttumi di scriva u prifaziu di a ristampa di l’Anthologie de la littérature corse di Mathieu Ceccaldi publicata da l’edizioni Klincksieck in 1973. Sta publicazioni vinìa dopu à u so Dictionnaire corse-français (pieve d’Evisa) isciutu...
-
SCHIZUVRINÌA
A cunnisciti quissa malatìa chì mudifichighja, chì turba a parcizzioni di a rialità? A chjàmani schizuvrinìa. Hè una malatìa gravìssima è una disgràzia maiò par quiddu chì n'hè toccu è ben' intesu par tutta a so famidda. Quisti tinti schizuvrènici ùn...
-
TIRACCI L'USCIU ? QUISSA PO NÒ !
Un ghjov’è sera, in sacristia à Domu, a catidrali aiaccina, stocu à senta à l’inni intunati cù tanta sulennità da i cantarini di San Ghjuvan Battisti. L’intrecciu arcanu di u cantu in paghjella, cunceda unu rilevu particularu à i sillabi latini mastacciati...
-
MORA
Pà nudda nò Ùn si mori pà nudda Nè pà nudda ùn si nasci Chì a strada si faci À ogni vita andà È ogni passu s’infila dananzi à l’altru passu È semu aghjà dumani Saveriu Valentini hè natu u 20 di si ttembri 1947 in Sarra di Farru. Pueta, militanti culturali...
-
L'INTRICCIATA
Puisii Pueta annaturalatu, di virsura schietta, d’ìnduli propiu, Marcu Ceccarelli rapisci u cori è a menti di chì u leghji cù sti spichi di puisia accolti da alzà u lumu par sopr’à a bughjura. L’orbu tarrincu pari ch’eddu si scundisessi. L’umanità cresci...
-
U VANTU DI A PUVARTÀ
Assaghju Tena à contu. Sò paroli maestri, è micca solu paroli, bensì pinsamentu : «Tena à contu», ciò chì Nannò, a minnanna di Marceddu Jureczek li dìcìa da ziteddu. È chì, à u veru fondu, dani a so sustanza à u so assaghju U vantu di a puvartà, isciutu...
-
E CUGLIERE
Era tempu à e cugliere, sott’à un sole di furnace D’ogni core à bulleghju sbucciavanu essenze nove Da u ventu e minace Ne faciamu le prove S’annunciavanu le strage Cantavanu centu lochi capu rossu cù l’Umigna Vicin’à le ire streme ind’un mare scatinatu...
-
BALLATA DELLE MADRI
Mi domando che madri avete avuto. Se ora vi vedessero al lavoro in un mondo a loro sconosciuto, presi in un giro mai compiuto d'esperienze così diverse dalle loro, che sguardo avrebbero negli occhi ? Se fossere lì, mentre voi scrivete il vostro pezzo,...
-
L'INFERNU TARRANU
Sò solu lu frateddu Di i patriotti ghjusti Di i vechji è di i ziteddi Di a natura è di a brusta Di tutti l’inghjuliati Sbagliati da l’umani Po di a ghjenti straziata Da u castigu furdanu Eiu sò lu frateddu Di i criaturi santi Nati in fosca matina Chjamendu...
-
TANTI GHJENTI
Alzaiani lu pugnu Tanti ghjenti d’ugni ità È tali l’abbi in u bugnu “Ochji di a vulintà” Cù l’idea cumuna Chì ni facia trimà I ghjenti senza furtuna In circa di parità Alzaiani lu pugnu Senza mai dubità Chì l’ideali pugni L’omu chì vol’ guvarnà È l’idea...
-
EVASION
Etions-nous tous semblables ? Non. Chaque ouvrier est porteur d’une histoire qui va le différencier de son compagnon. Cessons de stéréotyper le monde des travailleurs… Nous n’avons pas, comme le fait croire la bourgeoisie, de profil type. Laissons tomber...
-
STÀ À SENTA O PAISÀ
Stà à senta o paisà Tù chì ti teni sticchitu Ch’ai scambiatu di vistitu Chì ùn ti lasci più andà Ùn porti più a baretta È vicu ch’a to ghjacchetta Hè à fattoghja d’avà Stà à senta o paisà Ai vindutu à ghjunghjiticci I puretti è i principi È ùn sà più...
-
GENERAZIONE
Hè sciutu l'antulugia di Cismonte è Pumonti/Matina Latina, travagliu di passioni, di stintu è di fedi pà a terra, a lingua, a ghjenti di Corsica, accimatu da Ghjuvan Petru Graziani è Rinatu Coti longu 'ssi vinticinqui anni. Avali Blog vi rigala 'ssu pocu...
-
À L'ALTRU LATU...
À lu fiume d'Acherone Ti sè fattu vugadore Par mustrammi à sulleone Di l'altronde u bullore M'ai apartu lu purtone D'un cusì stranu tisoru Vidì l'ombre di e cose U prufondu di l'essezza È à spessu musinose E strade di l'amarezza Vistut' à lumere strose...
-
I CENNARI DI UN PUETA
U 2 nuvembri 1975, vicinu à Roma, murìa Pier Paolo Pasolini, uccisu da un ghjòvanu malvaghju. Puri oghji mancu si sani i cundizioni esatti di sta disgrazia. I talenti artìstichi di Pasolini èrani numarosi. Amava a parola ditta, scritta, cantata, l’imàghjina...
-
SENZA PAESI
Difinditi l’omu solu È lachetilu parlà T’hà tanti cosi à dì Ch’iddu hè meddu à ascultallu Ascultemu l’omu mutu Ed imparemu a so lizzioni Parla sempri in u so pettu Apartu com’è un balconu Hè solu in casa Solu in paesi Hè solu davanti à u mari U mari anch’iddu...
-
DIU FEMINA
S’eddu fussi femina Diu Tandu A ci daria La cumunioni Da milli basgi di li so labbri Li prigheri Puisii da tuccà u paradisu Cù Diu S’eddu fussi femina Ogni rilighjò Una ghjastemma Saria Marceddu Jureczek t’hà 34 anni. Hè natu in Aiacciu è ci insegna u...
-
Une nuit de terreur longue de dix-sept ans
" On amena Victor et on lui ordonna de mettre les mains sur la table. Dans celles de l’officier, une hache apparut. D’un coup sec il coupa les doigts de la main gauche, puis d’un autre coup, ceux de la main droite. On entendit les doigts tomber sur le...
-
TI CHJAMAIA...
Eri fiddol’ di ghjustizia, è di fedi è d’amori Eri u suffiu putenti chì sbuttaia da u cori Cumpagna di u surrisu, d’uchjata è di salutu Trattinii l’affizzioni, eri mamma di l’aiutu Adulcivi u dulori di u dolu u più acutu… Ti sfucai cù l’abbracciu o cù...
-
TERRA SANTA ADDULURATA
Vi pudia accoglie in paese meo... Ma ete impostu a vostra putenza Vulete fà di issa Terra, un locu ghjudeo È ci fate subì calchì preputenza. Simu ghjunti dopu à un long’esiliu Nantu à issa Terra, ch’aviamu lasciatu prima Vuliamu a pace ed emu avutu u...
-
U SCRIVA IMPEGNA
A faccenda di a prosa è quidda di a puisia sò sfarenti. A prosa hè fatta pà i loca frusti, in i piaghji. A puisia, inveci, hà u so sidili in l’altura. Ramintèmuci u monti d’Aliconu. A prosa porta cun edda a significazioni, a spiigazioni di u mondu. A...
-
FIN’À PALPÀ L’ORIENTI
S’e a di fessi oghji Magaru i so prighjò Magaru u so sapè Chì mi magna a parsona S’e ci riscissi Sta volta Parfini à essa Corsu A me voci andarà Com’è ventu di vita È passarà u mari Fin’à palpà l’Orienti È s’impiarà di sciuma Di u sali cumunu Nostru È...
-
I VASCELLI SUMERINI
Quì da mezu à lu pratale sbuccionu li so caselli Per dà l’ochju à la turchina aprendu li so purtelli Affacati numarosi cum’è bande di zitelli S’anu presu rocch’è mare arrubati i to ghjuvelli Loche spartute à bon pattu viutati tanti cappelli In poppa lu...
-
PUTERI È BUCÌA
Quandu un certu niveddu di disugualità esisti in un paesi è senza presa di cuscenza – com’è annu pà l’alizzioni prisidinziali, chì mori pòvari ani vutatu à dritta –, opa asaminà l’influenza ditarminanti di i media in a fabricazioni di l’upinioni. Cusì...
-
TE RECUERDO AMANDA
Mi ramentu di tè, Amanda, u carrughju infusu, currendu voltu l'usina dundi travagliava Manuel. U surrisu spannatu, l'acqua in i capeddi, altru nudda era di primura, chì andavi à scuntratti cun eddu, cun eddu, cun eddu, cun eddu, in cinqui minuti, pari...